Și mai greu de ucis
A Good Day to Die Hard · 2013
1h 38min · r. John Moore
“Așa tată. Așa fiu. Așa infern.”
Despre film
John McClane zboara la Moscova să-și găseasca fiul, convins că acesta e în pericol, și descoperă că Jack e de fapt agent CIA sub acoperire, prins într-un complot care implică un dosar compromițător de la Cernobîl. Al cincilea film al seriei muta acțiunea pentru prima dată pe teritoriu complet străin și mizează pe tensiunea dintre tată și fiu ca motor emoțional. Dacă primele filme construiau personaje și situații, acesta livrează în principal set-piece-uri și spectacol vizual brut.
Pentru cine e filmul
- →Vrei un McClane mai direct, prins într-o misiune la Moscova.
- →Îți place acțiunea zgomotoasă, cu urmăriri, explozii și mult haos.
- →Te interesează relația tensionată dintre McClane și fiul lui.
- →Cauți spiritul mai isteț al primelor filme Greu de ucis.
- →Preferi acțiune cu miză clară și personaje mai bine scrise.
- →Nu te prind continuările târzii, făcute mai mult pentru spectacol.
Starea de spirit potrivită
Distribuție
Înainte să îl vezi
Acesta e cel mai scurt film din serie: 97 de minute față de 128-132 ale predecesorilor. Densitatea narativă e mai mică, nu mai mare, deci nu te aștepta la un ritm susținut pe toată durata.
Filmul funcționează mai bine dacă îl abordezi ca spectacol de acțiune pur, fără așteptări legate de coerența narativă sau de continuitatea de personaj față de episoadele anterioare. Standardele primului Die Hard nu se aplică aici.
Dacă ești fan al seriei, e util să știi că aceasta e concluzia ei de facto: franciza nu a produs niciun alt film cu Bruce Willis după 2013, deși au existat anunțuri repetate despre un al șaselea episod.
Ce să urmărești
Urmărește secvența de urmărire auto de la deschidere cu atenție tehnică: e una dintre cele mai complexe cascade cu vehicule filmate în Europa în acea perioadă, câștigând Taurus Award pentru Best Work with a Vehicle în 2014.
Observă cum dinamica tată-fiu dintre McClane și Jack reproduce invers relația din primele filme: de data aceasta, fiul e cel competent și în control, iar tatăl e cel care improvizează haotic și creează probleme.
Context
John Moore venea în franciză cu un palmares modest: Behind Enemy Lines, remakul The Omen și Max Payne. A Good Day to Die Hard a rămas cel mai mare film din cariera sa din perspectiva bugetului și a vizibilității, deși a primit cele mai proaste recenzii dintre toate proiectele sale.
Filmul apare în 2013 în contextul suprasaturării pieței cu francize de acțiune reactivate și a unui apetit studiourilor pentru locații exotice ca instrument de marketing internațional. Rusia post-Război Rece devenise decorul preferat al thrillerelor americane din acea perioadă.
De ce contează
A Good Day to Die Hard contează mai degrabă ca document al epuizării unei francize decât ca reușită cinematografică. Ratingul de 14% pe Rotten Tomatoes îl plasează printre cele mai slab primite sequeluri majore ale deceniului și a marcat, în practică, sfârșitul seriei Die Hard cu Bruce Willis, chiar dacă oficial franciza nu a fost închisă.
Filmul e primul din serie în care McClane operează complet în afara Statelor Unite, abandonând unul dintre principiile generatoare ale francizei: eroul american obișnuit prins în situații excepționale pe teritoriu familiar. Mutarea în Rusia a schimbat mizele dramatice într-un mod pe care criticii și fanii l-au perceput ca o rupere cu ADN-ul original al seriei.
Replici memorabile
“I'm on vacation!”
Sunt în vacanță!
— John McClane
“Do you know what I hate about Americans? Everything.”
Știi ce urăsc la americani? Tot.
— Alik
“The 007 of Plainfield, New Jersey.”
Agentul 007 din Plainfield, New Jersey.
— John McClane
Știai că...
Budapesta a jucat rolul Moscovei în întregul film. Recunoașterea este vizibilă pentru ochiul atent: panouri publicitare ungurești în limba maghiară și steaguri ale Uniunii Europene apar în cadre care pretind că reprezintă capitala Rusiei.
Copiile digitale ale filmului trimise cinematografelor din Marea Britanie purtau titlul de securitate 'Simon Says', titlul original al scenariului lui Jonathan Hensleigh pentru Die Hard with a Vengeance, ca măsură de precauție împotriva piratăriei.
Regizorul John Moore a schimbat raportul de aspect al filmului de la tradiționalul 2.39:1 al seriei la 1.85:1, după ce a decis că secvența de urmărire auto de la deschidere arăta mai bine în formatul mai îngust. E singurul film din serie care nu respectă raportul panoramic standard al francizei.
Noam Murro fusese inițial anunțat ca regizor, dar a abandonat proiectul pentru a regiza 300: Rise of an Empire. John Moore a preluat conducerea producției cu doar câteva luni înainte de startul filmărilor.
Există o versiune extended disponibilă exclusiv pe Blu-ray, care include o urmărire auto mai lungă prin Moscova și alte scene extinse. Această versiune elimină complet personajul Lucy McClane, prezent în varianta cinematografică.
Date rapide
Filmul în numere
Producție
